Sibiu- obiective turistice

Turnul Sfatului - Piata Mica nr. 1
Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu.
Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata in documente la 1324
Din constructia initiala s-a pastrat, probabil, doar nucleul ridicat pana la inaltimea primului etaj. Datarea probabila a turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate, adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241. In forma sa actuala, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avA?nd fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze.
La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr.2 si a fost deschis in 1930. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.

Cetatea Sibiului
A 3-a centura de fortificatii a fost construita in sec. 14 si consolidata in sec. 17. Latura de rasarit este foarte bine conservata si se intinde de-a lungul strazii Cetatii paralel cu Bd. Coposu. Aici pot fi vazute 3 dintre cele mai bine conservate turnuri de aparare: Turnul Archebuzierilor a fost construit in sec. XV pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.

Turnul Dulgherilor a fost construit in sec. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu.
Al 3-lea turn este Turnul Olarilor ridicat in aceiasi perioada. Un zid de legatura intre aceste turnuri este o reconstructie recenta a vechiului zid care exista intre ele.

Turnul gros a fost ridicat in 1540. Turnul are o forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi. Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778. La capatul Bd. Coposu se afla Bastionul Haller construit in 1552.
Bastionul are planul in forma de pica si o lungime totala de 223 m. Inaltimea maxima a zidului atinge 9 m. In orasul de jos zidurile cetatii au disparut, singurele ramase sunt: turnul Pulberariei si Turnul Pielarilor. Bastionul Soldish, ridicat intre 1622-1627 ca fortificatie de aparare a orasului de sus, este cronologic ultimul dintre bastioanele orasului. Pe latura exterioara a bastionului este atasata ce-a mai frumoasa stema a orasului pe o placa de marmura alba.
Pasajul Scarilor face legatura dintre orasul de sus si orasul de jos prin doua ramificatii de scari si arcade care inconjoara zidurile cetatii din jurul Bisericii Evanghelice. Construite in sec. 13 pastreaza aspectul original. Aripa de sud a pasajului se termina in partea de sus cu Turnul Scarilor, una dintre cele mai vechi cladiri din Sibiu construit in sec. 13.
Turnul de aparare lipit de cladirea vechii primarii, este unul dintre cele mai bine pastrate ale incintei a treia. Are un plan dreptunghiular cu un gang de trecere boltit.

Palatul Brukenthal - Piata Mare nr. 4 este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului.
Palatul a fost construit de baronul Samuel von Brukenthal la 1786 in prezent adapostind Galeria de Arta si Biblioteca Muzeului National Brukenthal.

Biserica evanghelica C.A. - Piata Huet (1371-1520)
Partea cea mai veche a edificiului, asa cum reiese si dintr-un document din 1371, era constituita de cor. Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudica dupa 1474, cA?nd s-a hotarA?t transformarea bazilicii intr-o biserica-hala.
In 1494 a fost terminat turnul bisericii. In interiorul catedralei, trebuie sa mentionam fresca aflata pe peretele din nord al corului. Scena reprezinta Rastignirea incadrata de un decor arhitectural in care sunt plasate o serie de personaje biblice si istorice. Pictura este executata de pictorul Johannes de Rozenaw in 1445. Deosebit de valoros si bogat este inventarul mobil al bisericii evanghelice. In cor, in axul bisericii se afla una din cele mai frumoase cristelnite de bronz existente in tara noastra. In 1672 a fost executata de catre J. West vechea orga a bisericii . Noua orga a fost construita de catre firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder), montata in biserica sibiana in anul 1915
Biserica a servit si ca loc de inmormA?ntare pentru primarii, comitii sau alte personalitati sibiene.
Pietrele funerare care acopereau mormintele acestora au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in zidurile ferulei, obtinandu-se astfel o galerie de 67 lespezi funerare unica in Romania.

Biserica parohiala romano-catolica (Fosta biserica iezuita) - Piata Mare nr. 3
Ridicata intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez pe locul cladirii farmaciei. Turnul care este detasat de nava a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si o cupola. La nivelul strazii, turnul prezinta un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica.
Ceasul din turn cu cadrane spre cele doua piete, dateaza din 1838.
Structura interioara este cea de biserica sala de forma dreptunghiulara, avand o tribuna pe latura sudica. Pictura navei apartine pictorului german Ludwig Kandler si a fost realizata in 1904. In altar se afla o impresionanta pictura murala realizata de Frans anton Steinwald reprezentand pe Maria cu pruncul.Pe laturile lungi ale salii exista trei altare laterale cu coloane. Vitraliile au fost realizate la Budapesta la inceputul sec. XX

Catedrala ortodoxa SfA?nta Treime - Str. Mitropoliei nr. 33 (1902-1906)
Ideea ridicarii unei catedrale ortodoxe in orasul de resedinta al Mitropoliei-Sibiu, a apartinut, mai intai, marelui mitropolit Andrei Saguna. Lucrarile au inceput in anul 1902 si au continuat pana in 1904, cand biserica a fost pusa sub acoperis, fiind coordonate de catre arhitectul Sibiului de atunci Iosif Schussnig. Expresia arhitecturala este determinata de finisajele exterioare - caramida presata, in doua culori, pozata aparent si invelitori de cupru. Imprejmuirea reia elemente arhitecturale ale edificiului. Spatiul interior urmeaza traditia bizantina si se remarca prin amploarea naosului.
Cupola si altarul a fost pictat de Octavian Smighelschi.

Complexul Ursulinelor - Str. General Magheru 38
Cladirea ridicata in 1474 a fost manastire dominicana pina in 1543 Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta principala, geamurile si stilpii de protectie.
Biserica are un portal gotic incheiat in arc frant, deasupra acestuia intr-o nisa cu doua coloane se afla sculptura policroma a Sf. Ursula. Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc.

Cultura la Sibiu

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care orasul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.

Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis in Europa si poarta numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal care si-a donat vastele colectii personale de arta si o impresiva biblioteca pentru a se infiinta acest muzeu care este gazduit in fosta lui resedinta. Dintre operele care se gasesc in Galeria de Arta a muzeului, amintim lucrari semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Dürer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck and Titian.

Complexul National Muzeal ASTRA include pe langa Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Dumbrava Sibiului, care este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa si Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder (deschis in 1993 in Piata Mica nr. 12) si noul Muzeu de etnografie saseasca Emil Sigerus, deschis in 1997 care din 2006 functioneaza in noul sediu din Piata Mica nr. 21 (Casa Artelor).

Telegraful Roman este ziarul cu cea mai lunga existenta din istoria presei romanesti si este ziarul cu cea mai lunga aparitie din aceasta parte a Europei. Primul numar a aparut la 3 ianuarie 1853 sub indrumarea lui Andrei Saguna, episcop devenit din 1864 mitropolit al Transilvaniei pana la moartea sa in 1873.

Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante. Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.


Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Uniunea Artistilor Plastici si multe alte asociatii sportive si culturale, ofera un program bogat in evenimente.

Sibiu

Sibiu, arhaic Sibiiu, popular Sîghii, (în germană: Hermannstadt, în maghiară: Szeben, Nagyszeben, în latină: Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Are o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori.
Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.